Ce îi face fericiţi pe copii? E o întrebare care îi poate ajuta pe părinți să se decidă în ce ambalaj împachetează dragostea pentru copiii lor. Oferim cadouri, grijă, libertate sau nimicuri servite copiilor cu titlul de dragoste. Cu toate acestea, strădaniile noastre, rămân câteodată fără rezultat pentru că nu reuşim să identificăm exact sursele de bucurie pentru cei mici. Copiii râd cu poftă şi atunci când nouă nu ni se pare nimic amuzant. Nu trebuie să fii un comic înnăscut, pentru a face un copil să râdă. E de-ajuns să ne… prostim, să facem o mutră haioasă, să ne împiedicăm intenţionat, să vorbim cu vocea îngroşată sau piţigăiată, adică să uităm o clipă că suntem adulţi serioşi şi să dăm, cum se spune, în mintea copiiilor.
Copiii, se ştie sunt mari exploratori, şi vor fi încântaţi să cotrobăie în podul bunicii, într-o ladă cu vechituri sau să cerceteze un teritoriu necunoscut până atunci, împreună cu mama, tata sau fratele mai mare. Ţinând cont că cei mici pun preţ mare pe depăşirea statutului de bebebeluş, orice ocazie în care îi veţi arăta că a crescut, că aveţi încredere în el şi că îl trataţi ca pe un adult, vor fi pentru copil momente măreţe. O lume inversată poate fi extrem de amuzantă pentru un prichindel. Atunci când mama încearcă să îmbrace o bluziţă foarte mică şi evident nu reuşeşte, atunci când tata se va strădui să încalece căluţul de lemn, situaţia va fi în cele mai multe cazuri comică. Dacă însă aveţi un copilaş posesiv, reacţia lui va fi pe dos şi în loc să se distreze se va enerva. Probabil cea mai sigură metodă de a face un om sau un omuleţ să râdă e să-l molipsim cu propria noastră bucurie. Când ceilalţi sunt fericiţi, lumea micuţului devine un loc minunat. Copiii empatizează cu adulții din jur încă de la naștere. Empatia este o forță invizibilă. Astfel se produc și se transmit energii pozitive sau negative. Sugarul va fi și el agitat dacă mama e obostă, epuiazată, depășită de situație. Și tot așa de bine, bebelușul va dormi liniștit dacă în casă e armonie. Prin urmare, nu trebuie să facem nimic deosebit în privința copiilor dar ar fi recomandat să fim atenți la ceea ce se petrece cu noi. Te întorci nervos de la serviciu, ai o migrenă, meteodependența te trimite spre depresie, ești întors pe dos din diverse motive, se întâmplă oricui. O stare rea, o încruntare, tăcerea gravă trebuie traduse astfel încât copiii să știe că nu sunt ei cauza și că nu ajută la nimic să preia asupra lor această încărcătură. Nu vă faceți iluzii că dacă ați avut o zi proastă și veniți acasă zâmbind copiii vor fi păcăliți. Nu, asta e impsibil. Copiii simt. Poate nu înțeleg dar simt și știu dacă ne e bine sau nu. Într-o familie în care mama și tata nu se mai înțeleg, nu se mai iubesc, ba poate nici nu se mai suportă dar au hotărât să rămână împreună de dragul copiilor, efectul va fi total opus. În loc de bunăstare, copiii vor prelua toată tensiunea, ura, nemulțumirile și neîmplinirile adulților care au ales să joace teatru. Într-o familie autenticitatea nu poate fi înlocuită cu nimic și dacă vă doriți copii fericiți atunci singura modalitate este să vă străduiți să fiți voi părinți fericiți.
0 comentarii